MANAGEMENT DE PROIECT; note

Este o profesie la modă, deci se banalizează. Furnizori neaveniţi, unii, “inoculează ştiinţă” şi dau diplome în acest domeniu. Şi eu am una, însă nu cred că – dacă nu am chemare – pot face ceva cu această diplomă. În fine, nu asta intenţionam să spun.

 Mă aflu acum la începutul, sau mijlocul?, unui proiect de suflet: construcţia casei noastre, de mult visată, amânată şi acum demarată cu avânt. Nu cred că m-am pregătit pentru un astfel de management de proiect, însă am parte de el şi îmi ocupă toţi neuronii, toate clipele şi toate insomniile. Cum sunt cam la început, încerc să mă ocup cât mai conştiincios, dar habar nu am – şi e mai bine aşa – de toate dificultăţile ce vor urma.

 Cred că este un fel de „ucenicie” pe banii proprii, dar este o bună şcoală, care mă pregăteşte şi pentru alte domenii, căci indiferent de tema proiectului, antrenamentul psihicului de care am parte acum reprezintă cheia pentru atacarea altor proiecte.

 Poate fi interesant felul în care am ales furnizorii. Am încercat să aplic concepte de management, dar până la urmă am ales în funcţie de sentimentul pe care mi l-a declanşat persoana. Îmi venea să fug, am declinat oferta. Am simţit entuziasm şi vibraţie pozitivă, am zis DA. Se cheamă că mi-am ascultat sufletul, că am aplicat principiile inteligenţei emoţionale într-o situaţie concretă. Am sentimentul că lucrurile vor merge bine şi sper ca la final să îmi menţin starea de acum.

 Drumul este lung şi presărat cu tot soiul de obstacole. Mă automotivez vizualizându-mă pe terasa casei, trăind acolo, în natură, respirând aerul acela, vibrând în ritmul locului. Nu are sens să îmi reprezint sincopele ori neputinţele, ale mele sau ale altora. Mă concentrez doar pe scop şi mi-l păstrez viu în minte.

 Trebuie să îmi aduc aminte din când în când că nu toţi cei cu care interacţionez au ritmul meu şi să fiu tolerantă. Trebuie să-mi stăpânesc nerăbdarea şi să menţin „cadenţa” proiectului, pentru că –până la urmă- realizarea lui este mai importantă decât micile noastre/mele orgolii, apatii sau stări „neconforme”. Mă străduiesc  să-mi aduc aminte să mă ridic de la nivelul solului şi să văd imaginea de ansamblu. Nu numai a proiectului, ci şi a noastră, ca familie, şi a felului în care trecem prin viaţă. Sunt acolo idealurile, dorinţele şi chiar neputinţele noastre. Pe toate vreau să le înţeleg şi, astfel, să le integrez în proiectul acesta, căci fiecare are contribuţia sa. Cred că noi putem contribui la naşterea lui doar fiind prezenţi cu toată fiinţa noastră, cu bune şi cu rele. Meşteşugul este să facem ca bunele şi relele să lucreze împreună pentru scopul final. Este o dovadă de înţelepciune şi sper să fim din ce în ce mai înţelepţi.

 Asta ştiu şi simt acum.

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s