DISPRETUL STATULUI FATA DE CETATENII LUI

Veştile dinspre finanţe şi economie nu sunt bune la început de an. Cum era de aşteptat, politicienii populişti nu îşi schimă năravul şi fac cadouri post-electorale votanţilor tradiţionali. De fapt, îşi ascund  nepriceperea şi/sau  interesele de grup. Prin propunerea de buget pe 2013 cresc salariile bugetarilor şi pensiile, aşadar cresc cheltuielile bugetare şi, ca să le finanţeze,  Guvernul trebuie cumva să crească nivelul veniturilor.  Durerea mare este că nici acest Guvern, ca şi celelalte dinainte, nu a găsit o soluţie pentru a creşte colectarea taxelor şi impozitelor actuale, care şi aşa sunt multe şi mari. Se pare că cea mai simplă rezolvare pentru un Executiv neperformant, aşa cum au fost majoritatea în România postdecembristă, este să mai inventeze o taxă sau să crească nivelul  celor existente. Aşa apare acum taxarea veniturilor din agricultură, aşa se reintroduce impozitul forfetar, aşa sunt obligate firmele mici, cu cifra de afaceri de până la 65000 de euro, să plătească impozit de 3% pe venit, deşi anterior ele optaseră  şi plătiseră 16% impozit pe profit.

 

Cine ştie cum stau lucrurile şi înţelege dedesubturile « chestiunilor » financiare, îşi dă seama cât de perverse sunt aceste măsuri şi cum lovesc ele tocmai în aceia care se zbat, ca întreprinzători privaţi, să îşi asigure supravieţuirea într-un mediu imprevizibil şi ostil. La această stare de fapt din mediul de afaceri  Guvernul contribuie mult prin lipsa sa de viziune şi de strategii de susţinere, combinată cu şmecherie ieftină, cu ciupeală, cârpeală şi furtişag, comportamente demonstrate zilnic de Instituţiile statului în raporturile lor cu cetăţeanul – contribuabilul care le “pune pâinea pe masă”.

 

Dau acum un exemplu de modificare a unei prevederi din Codul Fiscal (din iulie 2012), care ca şi altele, a trecut fără dezbatere publică şi afectează pe cei care obţin venituri din activităţi independente. De la 1 iulie 2012 competenţa de administrare a contribuţiilor la pensie şi la sănătate pentru PFA şi alţi « independenţi » a revenit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).  Această modificare mi-a fost comunicată printr-o adresă a Casei de  Pensii, în care mi se indica un nou cont unde să virez sumele din contract. Buuun!

 

ANAF-ul nu s-a sinchisit în niciun fel să transmită vreo indicaţie / instrucţiune referitoare la propriile reguli de plată, mai ales că ele există şi sunt diferite de ale Casei de Pensii şi Casei de Asigurări de Sănătate. Nu vi se pare că este acelaşi comportament laş şi perfid ca al poliţistului de la Rutieră care stă ascuns ca să te prindă că ai depăşit viteza legală?  Vă spun că este încă şi mai rău de atât.

 

Ca un bun contribuabil, mi-am făcut plăţile lunar aşa cum ştiam că se procedează  în ceea ce priveşte contribuţiile aferente veniturilor salariale sau asimilate acestora ( adică până în ziua de 25 a lunii următoare), ca să constat la final de an că am de plătit penalităţi pentru că – mi se spune de la ghişeu –  nu am achitat contribuţiile trimestrial şi în avans. Am întrebat unde scrie că sunt obligată să le fac în avans şi mi s-a răspuns : « Aşa e la noi. Plăţile se fac în avans ». Nu era mai cinstit faţă de oricare dintre contribuabili, să fie creditat cu premisa de nevinovăţie şi să fie anunţat în scris de această schimbare ? Răspunsul este NU, pentru că nu le pasă şi pentru că în felul acesta se adună bani mai mulţi la buget.

 

Şi am mai descoperit ceva. Pe noi ne incriminează şi ne execută în virtutea articolului ( inclus perfid peste tot) că necunoaşterea legii nu te exonerează de sancţiune, dar nici ei – majoritatea funcţionarilor – nu cunosc prevederile legale. Căutând eu în Codul Fiscal, am găsit articolul 296 alin.21 în care se spune că “plata se face trimestrial în patru rate egale până la data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestru”. Deci, nu în avans! Pentru că, dacă încetezi activitatea în timpul trimestrului şi ai plătit în avans, te vede Sfântul până recuperezi banii de la ANAF.

 

Închei aici spunând că  acest exemplu este unul din multele care ne arată dispreţul statului român faţă de cetăţenii lui, un dispreţ mascat de promisiuni mincinoase, un dispreţ din demonstrarea căruia politicienii şi funcţionarii publici ( uneltele celor dintâi) îşi fac un titlu de glorie în fiecare zi.

One thought on “DISPRETUL STATULUI FATA DE CETATENII LUI

  1. Foarte bun si adevarat, ca-ntotdeauna. Daca-ti este insa de vreo consolare, acceasi situatie este si in alte tari… Omul sarac plateste, ca nu-si permite sa ia avocat, iar corporatiile dau bani la campaniile electorale si sunt exonorate de plati, sau si mai bine: primesc subventii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s