ALEGERI, ALEGERI…

Din patru în patru ani sau din cinci în cinci, după cum o cer interesele, trăim o perioadă în care timpul se opreşte în loc. Nimic nu se mişcă, nu creşte, nu înfloreşte, dacă nu are legătură cu alegerile. Nu facem lucruri cu adevărat importante, pentru că vin alegerile. Îmi vine greu să înţeleg de ce gândirea, acţiunea şi, pe cale de consecinţă, activităţile umane bat pasul pe loc în acest interval ( destul de mare…). Este o aşteptare lungă şi neproductivă, ca şi când ne-am păstra forţele pentru ceva mai bun. Cu toate acestea, nimic bun nu vine după alegeri. Este un tipar care se repetă de douăzeci şi ceva de ani încoace şi ne încăpăţânăm să îl repetăm.

Uite acum, că vin localele în 10 iunie. În ţară şomajul este mare. Oamenii (majoritatea) sunt săraci şi fără perspective. Economia merge cu mari greutăţi. UE suflă din greu, deci nu ne mai ajută nici contextul (citeşte exportul), ca altădată. Opiniile privind ieşirea Greciei din zona euro înnegurează şi mai mult imaginea deja tulbure. Pesimismul a ajuns la cote alarmante. Iar noi, românii, ce facem? Aşteptăm alegerile. Uite aşa, toate elementele vieţii noastre sunt date peste cap de acest eveniment care a devenit în timp de-a dreptul unul nefast.

Aşteptăm să ce? Se pot schimba lucrurile de la sine, dintr-o dată, fără efort şi fără o direcţie clară? Să fim serioşi!
„Pleacă ai noştri, vin ai noştri.” În interiorul clasei politice există diferenţe doar la nivelul discursului, altfel interesele sunt aceleaşi, indiferent de culoare politică. Discursul, el, reflectă platforme politice care uneori nici nu au o legătură clară cu nevoile reale ale românilor, iar până la urmă se întâmplă ce este bine pentru clasa politică, nu pentru omul de rând. Deci, suntem nu numai pasivi, ci şi păguboşi în aşteptarea noastră.

Nu se va schimba ceva în mod esenţial în ţara asta decât dacă se schimbă românul însuşi. Când românul va deveni disciplinat, muncitor şi responsabil, atunci ţara se va urni din groapa în care se află. Clasa politică, „emanată” din aluatul noului popor (disciplinat, muncitor şi responsabil) va fi şi ea una responsabilă, cu viziune , mânată de interesul general. Atunci, doar atunci, ea va reuşi să adune în jurul ei valorile şi speranţele, ca şi energiile acestui popor. Văd nu un cerc vicios, ca până acum, ci o spirală a dezvoltării, a îmbunătăţirii treptate. Până atunci, tot ceea ce facem este un simulacru: alegeri, programe, proiecte… Sper să fie tot mai mulţi cei care îşi dau seama şi care vor decide că nu se mai poate aşa. Schimbarea, până la urmă, începe cu fiecare din noi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s