COMUNICAREA POZITIVA ( selectie din seminarul „Atitudine pozitiva si limbaj constructiv”)

Atitudinea pozitiva inseamna ca in orice situatie sa pui in valoare mai pregnant solutia decat problema in sine. Atitudinea pozitiva este rezultatul unei gandiri pozitive, care se sesizeaza prin intermediul limbajului pozitiv.

Sa ne oprim mai intai asupra gandirii pozitive, cea care ne confera o tarie interioara ce iese in evidenta nu atunci cand totul merge bine, ci in perioadele grele. Atunci atitudinea mentala pozitiva ne ajuta sa depasim dificultatile si sa ne atingem scopul propus. Se pare ca cei care au cercetat aceasta trasatura a oamenilor de succes, au ajuns la concluzia ca exista sase tipare mentale ale unei atitudini pozitive si anume:
• Motivatia, de fapt orientarea motivatiei (cei care gandesc pozitiv sunt puternic motivati fie in directia departe de ceea ce nu le place/ o consecinta neplacuta , fie in directia inspre ceva ce persoana isi doreste/ inspre un scop anume);
• Standarde inalte- nimic din ceea ce exista sub aceste standarde nu este acceptabil;
• Atingerea scopului este divizata in obiective mai mici, deci in actiune „pas cu pas” si asa sarcina nu pare niciodata dificila;
• Combinarea unor cadre temporale din prezent si din viitor ( cand isi propun un scop, oamenii cu atitudine pozitiva privesc in viitor, vizualizeaza si au incredere deplina ca el se va realiza, iar cand cand se concentreaza asupra unor diviziuni mici/sarcini zilnice, traiesc in prezent)
• Implicare personala – chiar daca apeleaza la specialisti, la suport extern, oamenii de succes nu uita sa se implice activ in toate fazele „proiectului”;
• Comparatii cu sine – sunt legate de evaluarea performantei, in sensul ca cei care gandesc pozitiv nu se compara cu altii ca sa stie daca au succes, ci se compara doar cu ei insisi, cu realizarile lor anterioare, astfel incat stiu daca au progresat in timp.

A fi pozitiv in comunicare presupune in primul rand sa formulezi enunturi afirmative si sa le ocolesti pe cele negative. Nu ne dam seama adesea ca in loc sa spunem ceea ce ne place, evitand diplomatic ceea ce nu supara, alegem sa vorbim despre ceea ce nu ne place si folosim registrul negativ.
Exemplu:
Doua persoane stabilesc sa se intalneasca la o anumita ora, dar una dintre ele obisnuieste sa cam intarzie. Cealalta ii spune « Sper sa nu vii tarziu… », cand mult mai pozitiv ar fi fost « Crezi ca poti ajunge la ora X ? ».
Primul enunt contine particula NU, ceea ce induce un sentiment negativ si, in plus, ca mesaj de profunzime, contine ideea ca prima persoana are asteaptari negative in privinta punctualitatii celeilalte. Desi nu ii place, nu o spune direct, ci o ascunde intr-o propozitie deloc incurajatoare pentru interlocutor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s