Comunicarea – o proba de foc

Din punctul de vedere al modelului competentelor sociale, comunicarea verbala propune o secventa in patru timpi :
a. emitatorul pune o intrebare
b. receptorul da un raspuns nepotrivit sau nu intelege ceea ce a fost intrebat
c. emitatorul clarifica sau reformuleaza intrebarea
d. receptorul da un raspuns mai potrivit.
Se poate observa ca in acest proces exista bucle de feed-back, feed-back-ul fiind un principiu extrem de important in comunicarea verbala.
Cei care cunosc bucla simpla de sistem a comunicarii stiu ca nu poate exista comunicare fara raspuns / retroactiune / feed-back. Este un element uitat adesea, motiv pentru care esueaza unele din incercarile noastre de a crea punti catre colegii, clientii, partenerii de viata sau interlocutorii nostri de orice fel. Ca sa ajungi la semenul tau, ai nevoie de dialog autentic, pornit dintr-un interes real pentru cel din fata ta. Asta include o atitudine binevoitoare si permisiva si receptivitate fata de interlocutor, iar conditia obligatorie este sa nu uiti sa inchizi bucla, acordand feed-back. Responsabilitatea pentru o reactie inversa (feed-back) este a celui care transmite mesajul ( initiaza episodul de comunicare), in sensul ca el – emitatorul- trebuie sa se asigure ca mesajul a ajuns, a fost inteles si ca receptorul va da feed-back. Este o regula de aur in comunicare. In practica, regula responsabilitatii se traduce prin urmatoarele comportamente :
• un parinte bun va acorda atentie feedback-ului atunci cand isi roaga copilul sa faca un lucru anume
• un sef bun va acorda atentie feedback-ului atunci cand da indicatii subalternilor
• un vanzator bun va acorda atentie feedback-ului inainte ca un client sa semneze un contract de cumparare.

Pentru a spori eficienta comunicarii in general, daca ne referim la feed-back, avem la indemana cateva tehnici :
– Parafraza, care inseamna sa redai cu propriile cuvinte un mesaj.
– Intrebarea directa, adica sa intrebi la obiect, cu informatii exacte, daca doresti sa obtii un raspuns DA sau NU.
– Intrebarea indirecta, care il determina pe interlocutor sa exprime o opinie.
– Intrebarea sugerata, ce contine deja in textul ei o parere, intentia fiind de a il influenta pe interlocutor.
– Ascultarea activa, care inseamna sa asculti cu atentie, incercand sa determini sensul corect si complet al cuvintelor, fara sa intrerupi si incurajand interlocutorul.

Si pentru ca am amintit de utilizarea intrebarilor, trebuie sa stiti ca aceasta este o abilitate care se exerseaza. In continuare aveti cateva exemple de intrebari cu rol de precizare/ clarificare, pe care le puteti utiliza pentru a imbogati limbajul curent, caracterizat adesea de imprecizie. Exemple:
1. „Eu vorbeam si el m-a ignorat total.” – Ce anume facea?
2. „Avem probleme cu comunicarea.”– In ce fel ati dori sa comunicati?
3. „Nu asa trebuia procedat.”– Potrivit cui?
4. „Niciodata nu ma asculta.”– Cum iti dai seama de asta?
5. „Nu pot sa fac asta!”– Ce s-ar intampla daca ai putea sa o faci?

Este simplu si complicat in acelasi timp. Stim limba, ne place sa vorbim, insa o facem automat, neglijent, fara interes fata de interlocutor. Nu este, insa, greu sa comunicam eficient. Trebuie sa invatam si sa ne dorim, sa avem vointa de a crea punti si de a stabili relatii. Deci, de cand incepem sa comunicam adevarat?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s