Societatea cunoasterii si modelul japonez

MOTTO : “ Ma conectez, deci exist “
Motto-ul, parafraza la celebrul dicton al lui DESCARTES “Gandesc, deci exist” , mi se pare emblematic pentru vremurile pe care le traim, denumite generic societatea informationala, o societate bazata pe cunoastere, pe crearea si dezvoltarea unei minti/inteligente colective la care sa avem toti acces in mod egal. Definitie : societatea informationala este o forma de organizare in care crearea, tratarea si transmiterea informatiei devin sursele productivitatii si ale cunoasterii.

Tema japoneza este de actualitate, macar ca este impusa de dezastrul ce a avut loc recent, iar modul in care poporul japonez se raporteaza la acesta, bazat pe o identitate culturala unica si pe spiritul neinfrant al samuraiului, reprezinta un model in sine. Vreau sa trec dincolo de aceasta tema si sa aduc in prim plan un tip special de gestiune a cunoasterii, denumit chi-do sau « calea intelepciunii ».

In cultura strategica japoneza notiunea de ritm este centrala : ritmul este cel care uneste colectivul si asigura coordonarea operationala asemenea unei respiratii comune. Principiul economiei de mijloace si al eficacitatii spune asa : « esentialul executiei consta in pastrarea initiativei, dejucand neincetat ritmul adversarului si modificandu-ti tactica de fiecare data cand este necesar, pana la victorie». Pentru sesizarea ritmului celuilalt – adversar sau partener- si ruperea/sincronizarea cu acesta, japonezul isi dezvolta o aptitudine speciala care ii permite sa se puna in locul celuilalt sau sa ii anticipeze actiunile. Ziceti-i empatie sau simtul armoniei – de fapt ii putem zice oricum- insa este important sa ii intelegem cu totii rostul. Japonezul este foarte sensibil la semnalele slabe din mediu, adesea mesaje nonverbale, dar si la tendinte ori comportamente. Educarea sensibilitatii si a intuitiei ii permite perceperea unei tendinte sau a unei nevoi inainte ca ele sa se manifeste explicit in realitate. Apoi, prin intermediul gandirii si al creativitatii, el atribuie semnificatie acestor semnale producand, de fapt, cunoastere. De secole, ceea ce ii lipseste in materie de spatiu, poporul japonez compenseaza prin excelenta in utilizarea timpului, si anume printr-o remarcabila capacitate de a actiona cu precizia microritmurilor.

In plus, calea japoneza de a genera cunoastere este una bazata pe principii de gestionare si de acces speciale, astfel incat in arhipelag se vorbeste despre comunitati strategice de creare colaborativa de cunostinte intr-o lume deschisa. Valoarea strategica a informatiei rezida pentru japonezi in flux, in devenire, nu in stocul de cunostinte. De altfel, un proverb zen spune ca « o cana care nu este goala, nu poate fi umpluta », cu alte cuvinte valoarea informatiei consta in circulatia ei, in faptul ca se imbogateste in continuu prin vehicularea in retea si ca urmare a interactiunilor intre membrii retelei( grup profesional, grupul de prieteni, organizatie, retea de socializare etc.). Informarea tine de responsabilitatea personala si de efortul cotidian al fiecaruia de a se situa si de a intelege ceea ce se intampla in grup printr-o tratare sistematica a semnelor. In Japonia informatia este actiune in sensul ca ea se traduce in comportamente si atitudini productive cu o viteza impresionanta. O sarcina nu este considerata indeplinita odata cu executarea sa, ci continua cu activitati de imbogatire a capitalului cognitiv al organizatiei care iau diferite forme : dari de seama, rapoarte, discutii/analize pe marginea comentariilor primite de la clienti, rapoatele-surpriza ( abordeaza temele care au surprins cel mai mult in timpul unei misiuni sau calatorii, indiferent de natura lor), panouri pe care se fac insemnari legate de executia sarcinilor, fise de clienti si fise tehnice disponibile pe Intranet etc. Un aspect foarte graitor apropos de invatare este acela ca ea se bazeaza in proportie de doar 30% pe documente scrise si de 70% pe interactiuni, pe relatii personale.

Intelepciunea unei organizatii rezulta din convergenta cunostintelor si competentelor tuturor salariatilor, managementul permitand cea mai buna utilizare a resursei umane si a informatiilor. Aceasta intelepciune porneste de la filozofia afacerilor care confera unicitate firmei in termeni de mod de a actiona, mod de a trata problemele si, in esenta, de alegere a valorilor si a misiunii. Este un tip de intelepciune primordiala care include intuitia, inspiratia si providenta. La aceasta se adauga contributia relationalului la raspandirea si imbogatirea cunoasterii ( transformarea cunoasterii tacite in cunoastere explicita) si apoi interiorizarea acesteia si transformarea ei in actiune intr-un mod unic ce se bazeaza pe responsabilitate si pe disciplina. Acesta este modelul japonez de producere colaborativa de cunoastere, denumit « calea intelepciunii ».

Societatea informationala « a la japonaise » implica doua aspecte esentiale : tehnologie, care ofera suportul fizic al conexiunii si relatie, partea nepalpabila, nevazuta a procesului, care faciliteaza de fapt raspandirea si imbogatirea cunostintelor. La acest din urma aspect japonezii exceleaza.
Cu toate ca noi, romanii, suntem fatalmente diferiti de japonezi, as sugera sa facem un experiment : sa introducem –adaptand !- in practicile noastre organizationale stilul japonez de a gandi si de a dezvolta cunoasterea, astfel incat sa fim capabili sa adaugam cat mai multa plus-valoare afacerilor noastre. Practic, finalitatea gestionarii cunoasterii ar consta in a optimiza luarea deciziilor, a creste eficienta muncii si a permite satisfacerea clientului. Dar inainte de asta ar trebui sa ne schimbam atitudinea fata de invatare si asta este o alta problema…
( post inspirat de lectura cartii „Trezirea samuraiului – cultura si strategie japoneze in societatea cunoasterii” de Pierre Fayard)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s